Sara

...este cel mai frumos cadou facut unul altuia, inseamna eu si tu, iubire, implinire, fericire, binecuvantare de Sus.

O asteptam cu nerabdare si dragoste pe cea mai mare minune a noastra!

Fericirea are chip si nume :)

Fulfilled

Beautiful and talented

Proud of my beautiful, talended sister! And looking forward to seing her hapilly performing on most famous international stages!

Zambet de toamna...

...de toamna, de caldura, de soare, de prietenie, de iubire impartasita si fara limite, de drag, de frumos si bine, de rosu si verde...

Despre prosti si prostie

Prost. Un cuvant urat, nu-i asa? De mici invatam ca nu e frumos sa-l folosim. Si totusi, il gasim in Dex:

"PROST, PROÁSTĂ, proști, proaste, adj., s.m.și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) lipsit de inteligență, fără judecată, fără minte; nătărău, nerod, tont, prostănac."

Si-ntre noi fie vorba, plina e lumea de ei. Musteste. Ce, nu v-ati lovit de niciunul in ultimul timp?

Prostie. Un cuvant mai putin urat, dar la fel de prezent in cotidian precum cel anterior.

"PROSTÍE, prostii, s. f. 1. Starea celui lipsit de inteligență sau de învățătură, starea omului prost; (concr.) faptă, comportare, vorbă care denotă o astfel de stare."

Imi place sa rad de prosti si de prostie. Si o fac in diverse feluri: in hohote, cu un zambet in coltul gurii, cu o intepatura si o ironie fina sau mai directa, facand la randul meu pe proasta, etc. Si-mi place sa fiu rea cu prostii. Stiu, nu e motiv de lauda, dar cine e perfect? Mana sus! Banuiam eu :).
Uneori mi-e mila de prosti. Si atunci nu rad, nu fac rautati pe seama lor. Mi-e mila de ei si de starea in care au ajuns. Atat.
Exista si prosti pe care ii ignor. Pe cei ce nu mai au nici o sansa. Cei care- cred eu- fac degeaba umbra pamantului. Si nu fac risipa de energie pentru cauze pierdute.
Dar e amuzant sa te amuzi pe seama prostiei.
Nu stiu ce-mi veni cu postarea asta. Or fi de vina ineptiile auzite in ultima vreme. O fi pentru ca azi am ras, am fost rea si mi-a fost mila de purtatorii de prostie. Sau poate mi-a fost dor sa mai scriu :)

All that I wonder. So beautiful!

Have I ever told you how much I like Imogen, this movie and this song?
Enjoy!

Semn de viata

Azi mi s-a facut brusc dor de blog. Si am intrat sa recitesc, sa-mi amintesc, sa zambesc.Si am vazut ca lumea ma mai citeste, ma mai cauta. Zambesc. Si traiesc. Da, am ales sa traiesc. Las visarea celor care au timp sa...sau visez atat cat si ce aleg sa traiesc.
Am trecut scurt, atat cat sa va las un semn: Oana Anca traieste! Si e fericita!

De viata; de verde; de primavara; de bine!

Lumina, caldura, zambet, voie buna, stare de bine. Dupa ploi reci care mi-au amortit gandurile, dupa mult prea mult ger si afara si inauntru, dupa frig si ceata care mi-au ciupit fiinta, in sfarsit se imprastie norii si se vede soarele; in sfarsit se topeste frigul si tremurul intr-un curcubeu al vietii, al bucuriei si al sperantei.

Mi-e bine!


Vezi mai multe video din Muzica

...

I'll be back...don't know when. Maybe tomorrow, maybe in a year or in 10 years. But I'll be back.

Oameni, oameni...

Ma uit la oameni si nu ma satur. Sunt o sursa inepuizabila. De meditatie, de analiza, de ganduri si hotarari, de comparatii, de bun si rau, de frumos si urat...Ma uit la oameni si-i disec. Imi place sa le descopar mecanismul si studiez fiecare rotita in parte: forma, culoare, consistenta, legaturi, cauze si efecte, trecut, prezent si viitor.

Oamenii sunt de multe feluri si extrem de complecsi, dar totusi atat de simpli daca-i iei piesa cu piesa si ai rabdare sa-i privesti indeaproape. Omul e o operatie matematica. O suma. O imbinare intre ereditar, mediu si educatie.
Da, exista blonzi si bruneti, exista roscati si negri, mongoloizi si caucazieni. Nu ei aleg daca ochii ii au verzi, negri, sau unul e albastru, celalalt e gri. Nu ei aleg sa aiba 160cm sau 2,10m. Nici macar alunita de pe picior nu si-o aleg ei. Sau temperamentul vulcanic. Suntem o multitudine de creioane colorate intr-o imensa cutie, ce adaposteste cele mai neobisnuite nuante, forme si marimi.
Din pacate nu ne alegem nici mediul in care ne nastem si care isi pune puternic amprenta asupra noastra. De ce "din pacate"? Pentru ca sunt prea multe situatiile in care omul ar fi ales alt mediu, alti parinti, alta familie, ca despre ea e vorba la urma urmei. Fericiti sunt cei ce cresc intr-un mediu pozitiv, bazat pe intelegere, respect, incredere. Fericiti sunt cei ce au mame care stiu sa-i arate odraslei ca e cea mai de pret din lume, fara a o transforma intr-o papusa alintata, care se poarta ca un bebelus pana la adanci batraneti. Fericiti sunt cei ai caror tati stiu sa le spuna "te iubesc" chiar si atunci cand odraslele au parasit de mult casa parinteasca. Fericiti sunt cei ce vad un exemplu de urmat in parintii, fratii, bunicii si rudele lor.
Mediul inseamna si strada pe care bati mingea, scoala in care-ti tocesti coatele sau genunchii, locul de munca unde iti petreci cea mai mare parte a vietii de adult.
Educatia ti-o face familia in cea mai mare masura in primii ani. Pentru ca e prezenta cea mai prezenta din primele clipe de viata. 90% din procesul educativ se desfasoara pana la varsta de 5 ani. E perioada in care buretele absoarbe totul cu nesat. Apoi vin gradinita, scoala, institutiile de cultura, strada cu ai ei copii, parteneri de joaca, parteneri de viata, colegi de munca, sefi, etc. Autoeducatia ti-o faci din clipa in care esti constient de propriu-ti eu, din clipa in care faci alegeri si ti le asumi, din clipa in care vrei sau poti.

Nu e usor sa amesteci toate ingredientele de mai sus asa incat aluatul sa iasa omogen, fara cocoloase, nici prea moale, nici prea tare, nici prea alb, nici prea negru, nici prea dulce, nici prea acru, ci numai bun. Bun...acel bun care sa-i permita sa fie sigur pe el, lipsit de complexe si frustrari, lipsit de prea multe "what if-uri", cu privirea indreptata spre maine, traindu-l pe azi cat mai frumos, cat mai util, cat mai cu sens. Defectele de fabricatie se vad usor. Mai ales din afara. E simplu sa razi sau sa arati cu degetul. E greu sa arati cu delicatete, sa sprijini procesul de corectare si imbunatatire, astfel incat durerea sa fie cat mai mica si satisfactia cat mai mare. E inspaimantator sa-ti asumi raspunderea. E teribil sa fii creator. Pentru ca un simplu tremur al mainii poate fi ireversibil.

Ma uit la oameni si vad forme si culori, tuse mai groase sau mai subtiri, drepte sau tremurande. Ma uit la oameni si ma fascineaza. Ma uit la ei si ma inspaimanta. Ma uit la ei si vreau si as vrea sa pot. Ma uit la ei si nu ma mai satur...

Leapsa

Sunt foarte agitata si stresata zilele acestea. E o perioada infernala, in care butonul fast forward nu mai face fata, iar forta centrifuga m-a acaparat fara drept de apel. Am rare perioade de ragaz, iar una dintre ele e acum, perioade in care stau si ma intreb: ma iau la intrecere cu timpul? Sau incotro? Asta pana reintru in rutina si-ncep din nou pedalatul in valtoarea vremurilor.

Pentru ca nu am stare am decis sa ma joc, poate poate ma mai linistesc. Asa ca onorez o leapsa primita de la Anielle, acum cateva zile bune. So, let's play!

1.Luati cartea cea mai la indemana, deschideti la pagina 18 si scrieti aici cel de-al patrulea rand.

"178 de zile pana la Olimpiada. "Nu stiu cate zile au mai ramas. Nu vreau sa le numar", spune Steliana, cea care a trecut probabil prin tot atatea accidentari grave cate luni mai sint pana la JO" (Luminita Paul, Catalin Tolontan, Marian Ursescu, Cristi Preda- Inimi la Beijing)
Si n-am trisat deloc!! :)

2.Fara sa verificati , cat e ora?
23

3.Verificati:
22:56

4.Cum sunteti imbracat(a)?
eh...e 11 seara...

5. Inainte de a raspunde la acest chestionar, la ce va uitati?
la Travian :D

6.Ce zgomot auzitzi in afara de cel al calculatorului?
E liniste...

7. Cand ati iesit ultima data si pentru ce?
In week-end am stat la o prietena ;)

8. Ce ati visat ieri noaptea?
Foarte rar imi amintesc ce visez (cu ochii inchisi)

9. Cand ati ras ultima data?
Ras cu adevarat...nici nu mai tin minte. Mai zambesc uneori.

10.Ce aveti pe peretii incaperii unde sunteti?
Doua tablouri de-ale babutei mele

11. Daca ati deveni multimilionari peste noapte care ar fi primul lucru pe care l-ati cumpara?
Nu cred in castigurile de acest gen. Nu pun banii pe un loc de cinste in viata mea. Da, sunt o idealista naiva.

12.Care este ultimul film pe care l-ati vazut?
Pentru ca tot mai rar pot sa vad un film cap-coada...aseara am inceput sa ma uit la "O printesa si razboinicii"

13. Ati vazut ceva neobisnuit astazi?
486 de km condusi in mai bine de 12 ore. Wow! Asta inseamna cam 40 de km/ora. Fred, Barney, nu ati obosit? Febra musculara, ceva?

14. Ce parere aveti despre acest chestionar?
Unii oameni fumeaza Carpati fara filtru; altii beau bere Noroc. Eu completez acest chestionar :)

15. Spuneti-ne ceva ce nu stim inca.
Pentru mine ar fi mai interesant sa spun ce nu stiu eu inca. Si ce n-as da pentru un dialog cu EL, in care sa-mi acorde un interviu de jumatate de ora macar.

16. Care este prenumele copilului dvs. daca ar fi vorba despre o fetita?
Ana sau Oana

17. Si daca ar fi vorba de un baiat?
Mihnea

18. V-ati gandit deja sa locuiti in strainatate?
Mai nou, da; pentru ca-mi doresc fruntea lor descretita, seninatatea si bucuria zilei de azi. Cred ca as merge si misionara in Africa, pentru a simti gustul vietii cu adevarat.

19. Ce ati dori ca Dumnezeu sa va spuna cand intrati pe portile Raiului?
Bine, rob bun si credincios!

20. Daca ati putea schimba ceva in lume, in afara de politica, ce ati schimba?
As schimba rautatea in dragoste, egoismul in altruism, indiferenta oamenilor in credinta in Dumnezeu, superficialul in profund, prostia in intelepciune, nesimtirea in bun simt, oamenii mari in copii, negrul in verde, maine in azi.

21.Va place sa dansati?
Dansez extrem de rar si-mi place si mai rar.

22. George Bush?
Un om care a ajuns acolo unde candva visam sa ajung si eu; ma refer la cariera diplomatica, nu la tara "tuturor posibilitatilor"

23. Ce ati vazut la tv. ultima data?
Nu am TV de mai bine de un an, asa ca ma uit f putin. Si culmea, nu-mi lipseste. Am avut niste tentative sambata si duminica, dar mi-au jucat feste o migrena si apoi tehnologia.

24. Care sunt cele 4 persoane care ar trebui sa primeasca aceasta leapsa?
Nu dau leapsa mai departe. Cine a citit-o, in felul sau a si gandit ce ar fi raspuns la intrebari.

Am obosit si mi-e somn. Noapte buna!

Floarea

"Dacă cineva iubeşte o floare care nu există decît într-un singur exemplar în milioane de stele, asta e de ajuns pentru ca el să fie fericit cînd le priveşte."

"Pe planeta micului prinţ fuseseră întotdeauna flori foarte simple, împodobite cu un singur rînd de petale, aflate pretutindeni şi care nu deranjau pe nimeni. Ele apăreau într-o dimineaţa în iarbă şi seara dispăreau. Dar aceea germinase într-o bună zi dintr-un grăunte adus nu se ştie de unde, iar micul prinţ supraveghease cu foarte mare atenţie acea tulpiniţă care nu semăna cu celelalte. Putea să fie o nouă specie de baobab. Dar arbustul încetă curînd să crească şi începu să pregătească o floare. Micul prinţ văzu ceva ca un bumb mare şi simţi că ceva miraculos avea să îşi facă apariţia; floarea însă, la adăpostul bumbului verde, nu îşi mai termina pregătirile pentru a-şi etala frumuseţea. Ea îşi alegea cu grijă culorile. Se îmbrăca încet, îşi potrivea una cîte una petalele. Nu vroia să apară şifonată ca macul. Ea nu vroia să apară decît în deplinătatea şi sclipirea frumuseţii sale. Da! Era cochetă! Toaleta sa misterioasă dură multe zile. Dar într-o bună dimineaţă, exact odată cu răsăritul soarelui, se arătă."

...exista o singura floare care conteaza. Conteaza pentru ca e a mea. E floarea care ma bucura cu mirosul si culoarea ei. E unica. Imi aduce zambetul pe buze cand o vad fericita si ingrijorarea in suflet cand o vad trista. Pentru ca e o floare cu suflet. Suflet mare!! E floarea pe care o ud zi de zi, o apar de vant si animale salbatice, iar uneori o pun sub globul de sticla. Pentru a o proteja. Uneori pare a-i fi bine. Chiar ea isi cere invelisul in unele seri. Uneori se teme de frig si de oi care mananca flori. Alteori insa pare a se sufoca. Vad geamul globului de sticla aburindu-se si floarea plecandu-si capul cu tristete. Stiti, floarea mea iubeste soarele. E cel care o incalzeste, ii zambeste si-o asteapta sa-si intoarca periodic capul dupa el. Iar floarea mea il adora. Zambeste cand e zi si are soarele deasupra-i. Cand se-nsereaza si soarele dispare, devine trist. Uneori o ajuta prezenta mea, rasul meu, grija mea, dragostea mea. Alteori insa...ma simt neputincioasa. Oricat as uda-o, oricat i-as mangaia petalele, oricat i-as canta cele mai vesele cantecele pentru a o binedispune...floarea mea e trista si tanjeste...dupa soare. As vrea sa-i desenez un soare. Unul care nu apune. Unul care s-o lumineze si s-o incalzeasca mereu. Un soare care sa fie darul meu pentru floarea mea. Un soare care, alaturi de primul soare, sa fie astrii care o fericesc.
As vrea atat de mult sa-mi vad floarea fericita! As vrea atat de mult sa nu existe nori, ceata, animale salbatice. As vrea atat de mult o planeta a noastra, luminata de sori veseli.

...despre alegeri

"Iată, îţi pun astăzi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul ... binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta".
(Deuteronom 30: 15, 19.)

...pentru ca nu suntem simple marionete in mana LUI, pentru ca putem sa ne facem propriile alegeri, pentru ca o facem zi de zi. Pentru ca deciziile au urmari, pe care trebuie sa ni le asumam. Pentru ca ne infasuram singuri in franghii care strang pana la lacrimi. Pentru ca deciziile sunt personale. Pentru ca au spectatori si gust de neputinta amara.
Incredere, dragoste, intelegere, asteptare, rabdare...si timpul trece ireversibil: tic-tac!

Regret

Ganduri, multe ganduri...Regret atat de mult ca nu mai sunt copil, ca a trecut totul atat de repede.


Michel Sardou et Garou - La riviere de notre enfance
Asculta mai multe audio Muzica

C'est tellement fort, tellement fragile aussi...

C'est tellement simple
L'amour
Tellement possible
L'amour
A qui l'entend
Regarde autour
A qui le veutVraiment
C'est tellement rien
D'y croire
Mais tellement tout
Pourtant
Qu'il vaut la peine
De le vouloir
De le chercher
Tout le temps

Ce sera nous, dès demain
Ce sera nous, le chemin
Pour que l'amour
Qu'on saura se donner
Nous donne l'envie d'aimer

C'est tellement court
Une vie
Tellement fragile
Aussi
Que de courir
Après le temps
Ne laisse plus rien
A vivre

Ce sera nous, dès demain
Ce sera nous, le chemin
Pour que l'amour
Qu'on saura se donner
Nous donne l'envie d'aimer

Ce sera nous, dès ce soir
A nous de le vouloir
Faire que l'amour
Qu'on aura partagé
Nous donne l'envie d'aimer

C'est tellement fort
C'est tellement tout

L'amour

Puisqu'on attend
De vies en vies
Depuis la nuit
Des temps

Ce sera nous,
Ce sera nous,
Ce sera nous,
Pour que l'amour
Qu'on saura se donner
Nous donne l'envie d'aimer

Ce sera nous, dès ce soir
A nous de le vouloir
Faire que l'amour
Qu'on aura partagé
Nous donne l'envie d'aimer...

Prezent si viitor

Am gasit zilele astea, in cartea pe care o citesc, o trimitere spre un vers al unui poet danez (Piet Hein), care spune in felul urmator:

"Cel ce nu traieste clipa, nu traieste niciodata"

In prima faza am zis un "daaaaa" hotarat. Chiar imi analizasem putin viata si eram nemultumita de felul in care imi traiesc prezentul. Viitorul inseamna pentru mine mult mai mult decat clipa de fata, am constatat eu. Sunt mult mai tentata sa spun: mi-as dori, voi face, va fi...si prea putin doresc, fac sau este. Da, nu sunt f impulsiva in luarea marilor decizii si sunt genul care le gandeste, analizeaza, intoarce pe toate partile. Asta ar fi o explicatie pentru orientarea mea futurista. Si totusi nu sunt deloc multumita ca-l dau din mana pe "azi" pentru "maine". La urma urmei suma clipelor ne formeaza viata, nu-i asa?
Gandind mai mult si discutand citatul de mai sus, am ajuns la inca o concluzie: nu e bine nici sa traiesti clipa fara sa te gandesti la urmari, asadar la viitor. Trebuie sa actionezi in asa fel incat sa fii in stare sa-ti asumi urmarile, ca doar orice facem sau gandim are consecinte, vrem-nu vrem.

Asta e dilema mea de cateva zile, dilema pe care v-o impartasesc si voua, cei ce mai popositi pe aici si poate va veti simti si voi provocati sa emiteti o parere. Sunt chiar curioasa sa aflu opinii pe tema asta.

Un lucru e cert insa: jonglez cu prezentul si viitorul, uitandu-ma destul de putin in urma. Mie una imi convine ca las tot mai putin fantomele trecutului sa ma rascoleasca.

Concluzia mea? Traiti azi, gandindu-va si la maine!

Dialog

Mananc cirese si ascult Alifantis. Si stau de vorba. Nu am mai vorbit de mult. Iuresul zilelor ma ia pe sus si uit sa dau binete. Uit sa ma opresc pentru o secunda si sa privesc in ochi, sa ating un obraz, sa-ntreb de sanatate; sanatate sufleteasca. Azi n-am avut incotro. M-a prins si nu-mi da drumul. Stau pe loc si vorbesc. De fapt, mai mult raspund la intrebari.

"Cine esti tu?"
"Am si uitat; n-am timp sa ma gandesc"
"Unde e copilul calare pe norisori roz?"
"Cred ca s-a saturat de visare si-a fugit in alte inimi"
"Ce te doare?"
"As vrea sa spun ca asteptarea; sau singuratatea; sau pierderea ta...dar uite ca azi te-am regasit si ma bucur"
"Ce te oboseste?"
"Altruismul"
"Ce te enerveaza?"
"Mediocritatea"
"De ce ti-e dor?"
"De ras si de calatorii; de cer, de iarba, de tacere"
"Ce-ti da putere?"
"Credinta si dragostea"
"Ce te ingrijoreaza?"
"Sanatatea si manifestarile ei din ultimul timp"
"Regreti?"
"As vrea sa spun ca nu, dar nu e asa...exista what if-uri, exista priviri inapoi, exista teama de esec"
"Culoarea?"
"Hmmm...daca amestec verde cu rosu, cu galben, cu negru si tot mai mult gri...oare ce iese? Nebunie? Incertitudine?"
"Speri?"
"Ma tem"
"Ce-ti doresti?"
"Forta de altadata, independenta, increderea si cat mai multe discutii cu tine, eul meu"

Cred ca e timpul sa primesc si sa ma opresc din aruncat altruism cu pumnul in dreapta si-n stanga. Cred ca am sa ma tolanesc si am sa accept.E timpul sa invat egoismul si dragostea de sine.

Saturday mood

Exista?

Asta inteleg eu prin vointa, hotarare, forta, dedicare, prin a putea, prin dragoste, prin...100%.
Exista oare cu adevarat un astfel de om in lumea asta in care "eul" e supremul care ne dicteaza gandurile, actiunile, vointa? Exista oare vreo persoana pe pamantul asta pentru care DA e DA pana la capat, iar NU e cu adevarat NU? Exista 100%?
Poti sa apuci mana intinsa spre tine cand genunchii-ti sunt plini de noroi? Poti ridica privirea din pamant pentru a vedea soarele? Poti? Vrei? Crezi in 100%?