Inceputul de week-end m-a gasit infasurata in patura pufoasa, cu cartea lui Marc Levy in mana, citind la lumina difuza, dar calda pe care mi-o da lampa de langa pat si ascultandu-l pe Barry White. Fara alte ganduri, mirosuri sau gusturi. Doar eu, Barry si povestea care m-a tinut in stare de veghe pana cand azi a dat mana cu ieri.
Iubesc tihna serilor de vineri!
13 comentarii:
see minute 3:05; http://www.youtube.com/watch?v=8k2jOJv4Sq8
isn't it? just like i am...:)
Si se mai spune ca oamenii tineri ies vinerea in cluburi, baruri, etc...
Oamenii tineri! Buna precizarea :P
Ah, da...
Uitasem ca tocmai ati devenit octogenara...
Ma scuzati venerabila doamna :D
Scuze acceptate. De data asta :P. Si nu tocmai am devenit, mai am un pic. Unul mic :))).
Trist este ca ai dreptate, dar cum eu tot timpul sunt anormal, nu ma mira nimic. :D
P.S. Cred ca am gresit locul unde am facut comentariul ... dar se intampla si la case mai mari :D
Legat de o seara de vineri ... da ... nu ai facut decat sa imi aduci aminte de vremurile bune. Nu sunt genul care se omoara dupa aglomeratie, nebunie si mult zgomot ... and btw ... esti o fericita ca ai vreme sa apreciezi lucrurile de langa tine ! :)
Sunt curioasa unde ii era locul acelui comentariu, Ice :)).
Cat despre seara de vineri...e o chestie de alegere, nimic mai mult.
Aici:
http://oanaanca.blogspot.com/2007/09/dorul-de-oboseala-zilnica.html
:)
cartea se numea "in alta viata"?
Nu. "Si daca e adevarat..." si "Te voi revedea" se numesc cartile. Le-am terminat pe amandoua. Inca le mai simt gustul. :) Parca le-as incerca si pe celelalte ale lui Levy, ma tem insa sa nu ma dezamageasca.
am sa le citesc si eu ,imi place cum scrie,sa fie un semn:-)?ultima carte citita a fost "in alta viata"....
Trimiteți un comentariu