Zilele astea ma simt ca sufleurul unui actor care-si joaca rolul preferat pentru ultima oara, inainte de-a iesi la pensie...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Trebuiau sa poarte un nume...
- Oana Anca
- Cine este Oana? Cine este Anca? Anca e mai "veche" decat Oana, desi s-au nascut deodata, intr-o dimineata insorita a zilei de 8 oct 77. Si Oana e inaintea Ancai; cel putin pe hartie. Anca a fost un copil nazdravan, ca toti copiii singuri la parinti in primii 6 ani si ceva de viata. A avut tot ce si-a dorit si multe altele pe deasupra. A mers la gradinita, a invatat ungureste (la un moment dat, spre disperarea mamei, gandea ungureste si apoi traducea in limba materna). Apoi a fost scolarita; una silitoare, premianta cu coronita, destul de conformista si ascultatoare, desi uneori mai razvratita (cu vorba mai mult decat cu fapta). A fost o liceana ambitioasa si o studenta silitoare. A obtinut tot ce si-a dorit fara prea mare efort. Oana a aparut prin gimnaziu. Asa o striga dirigintele, spre disperarea Ancai. Uneori nici nu raspundea. Din mandrie. Da, Oana e mandra, e aroganta, priveste lumea de sus. Oana e ironica si da peste nas. Oana aduce contraargumete si exaspereaza; e fitoasa. Oana e mai complexa, e mai elaborata. Oana Anca sunt EU! :)
Un comentariu:
exercitiul renuntarii... resemnarii... melancolie si tristete... Nu le credem intense dar sunt... si chiar si scurte! Va trece si vei spune: A fost de la nori!
Trimiteți un comentariu