"Decizia" pe intelesul tuturor

In urma cu ceva timp am scris despre decizia pe care am luat-o, o decizie care imi schimba viata radical. Am luat o decizie fara sa o constientizez in totalitate. Sincer, nici nu-mi doresc sa constientizez prea mult. Prefer sa traiesc si sa nu irosesc ganduri, sperante, framantari.

M-am nascut si am trait in Oradea cea mai mare parte a vietii mele. Aici am familia, prietenii, oameni dragi care fac parte din mine, care au pus rand pe rand cate o piesa la puzzle-ul numit caracterul si viata mea de pana acum. De ceva timp simteam o stare ciudata, de sufocare. Simteam ca ma oboseste rutina, ma oboseste viata linistita si lipsita de neprevazut. Imi doream mai mult si tanjeam dupa o schimbare. Se pare ca intr-adevar trebuie sa ai grija ce-ti doresti pentru ca s-ar putea sa ti se indeplineasca dorinta mai repede decat ti-ai imagina. A fost un telefon, au fost niste discutii, a fost multa determinare si un dram mare de nebunie, a fost un drum facut in graba, un interviu si un raspuns: DA, vin la Bucuresti! Schimb totul: loc de munca, oras, stil de viata. In doar doua saptamani.

Asadar, de la 1 iunie oradeanca se autoexileaza in mijlocul multimii, a agitatiei, a necunoscutului. Pentru ca isi doreste asta, pentru ca vrea sa incerce, pentru ca poate, pentru ca e un test pentru ea. Pentru ca a obosit sa fie perfectionista si sa se gandeasca la toate detaliile, a decis sa fie putin impulsiva. Nu exagerat, totusi :). A decis sa fie egoista si sa se gandeasca mai mult la ea de data asta. Ii iubeste in continuare pe oamenii dragi inimii ei, de care desi se indeparteaza fizic, cu sufletul va fi mereu aproape. Si cu mail-ul si cu telefonul si cu celelalte mijloace de comunicare. Si cu vizite. Probabil mai dese la inceput.

Imi doresc multa energie si oameni langa mine. Si de acolo si de aici si de mai de departe; de oriunde ar fi. Pentru ca am nevoie de ei si pentru ca "singuratate" nu e cuvantul meu preferat.

Later update: Pana una-alta, sunt in cautarea unei chirii decente, in apropierea metroului, avand in vedere ca acesta pare a fi cel mai la-ndemana si convenabil mijloc de transport, care ajunge repede si bine pana in Pipera.

Decizia

"Caci dintre defectele mele, cel pe care-l detest cel mai mult este reflexul de a fi prea rezonabil. Tot ce e mediocru in viata mea se datoreaza prejudecatii ca e bine sa fii "intelept" in orice imprejurare. In fond, ce ne recomanda intelepciunea? Sa fim atenti, evitand riscurile, imprudentele si excesele. Sa facem totul "cu masura". Si tocmai aceasta "masura" o gasesc la originea tuturor regretelor mele , a pasiunilor ratate, a "nebuniilor" netraite. N-am avut inteligenta sau norocul de a pricepe la timp ca adevarata "masura" a vietii unui om nu se poate obtine decat prin "lipsa de masura", dorind "fara masura", indraznind "fara masura", iubind "fara masura". [...] mi-ar fi placut sa stiu mai demult ca intelepciunea e o virtute batranicioasa". (Octavian Paler in "Convorbiri cu Octavian Paler"- Daniel Cristea- Enache)

...sunt cuvintele care mi-au sarit in ochi la primul huruit al rotilor de fier si vreme de ore-ndelungate cat a durat calatoria mi-au acaparat gandurile. Eram in drum spre maine, un maine de care nu sunt in totalitate constienta, un maine pe care nu vreau sa-l disec si sa-l analizez, asa cum felu-mi de-a fi ma ispiteste sa o fac. Pur si simplu accept provocarea lui, mi-l doresc si sunt extrem de entuziasta. "Cu gura pana la urechi", am luat cea mai rapida decizie din viata mea. O decizie care va schimba multe.
Daca a fost o nebunie inteleapta o va demonstra doar timpul.

Anniversaire

"Voici mon secret. Il est très simple: on ne voit bien qu'avec le cœur. L'essentiel est invisible pour les yeux."
(Antoine de Saint Exupéry- "Le Petit Prince")

La multi ani!

Life goes on

Alessandro Safina & Petra Berger- Life goes on

Zana canta!

Saptamana viitoare, pe 11 mai, incepand cu ora 20:00, recital de arii sacre! Unde? In Arad, in buricul targului, la Catedrala Catolica. Capul de afis? Cine alta decat sora mea?!
Sa ne vedem/auzim cu bine cat mai multi! Ca doar...Zana canta!

Pe scurt...

...despre cea mai lunga scurta vacanta:

• Paste...pregatiri, curatenie, rulade, salate, fripturi, miel, pui, oua rosii, oua verzi, sunca, ceapa verde, rosii, ridichi, asteptare, intrare in atmosfera, a simti, a gandi, a crede, biserica, haine de sarbatoare, oameni cu zambetul pe buze, "Hristos a inviat! Adevarat ca a inviat!" (oare cati o cred cu adevarat, cati o simt?), masa in familie, telefoane, urari (anul asta doar am raspuns, foarte selectiv, catorva sms-uri si atat), primavara, plimbare, soare, nori, nori, soare...
• 2 zile de munca...daca au fost vanzari se cheama ca au fost zile de munca, nu? Randament? Hmm...pe masura mirosului acut de zile libere, vacanta, dor de duca...
• planuri...4 zile libere! adevarata minivacanta
• 1 mai...evadat din tara asa, vreo 12 ore. Destinatia? Nyiregyhaza, Ungaria. Aquapark si Zoo, apa termala, jacuzzi, o tura de tobogan cu stomacu-n gat si fara dorinta de a repeta experienta, bazin de inot, apa rece, apa calda, sete, gyros, maimute, elefanti, girafe, lei, foci, flamingo, papagali, lup, ursi...(si ursii polari plang)...plimbare, masina, acasa...
• 2 mai...Morgan Freeman day: Shawshank Redemption, Levity, Feast of Love, The Bucket List; portocale, Ritter Sport cu alune intregi, seminte (da, seminte! sarate, nedecojite). Ca o paranteza, un prieten imi spunea ca atunci cand vrea sa se simta ultimul om de pe fata pamantului face lucruri pe care in mod normal le uraste: bea cea mai ordinara si mai calda bere, fumeaza tigari fara filtru, sta toata ziua fara a face nimic, refuzand a gandi, a planui. Data viitoare va trebui sa insotesc semintele cu vreo telenovela, eventual sa urle-n boxe manele, sa rontai ciocolata menaj si eventual ceva mere padurete...
• 3 mai, sambata...acelasi trezit tarziu, acelasi mic dejun in fata televizorului, aceeasi pseudocafea cu mult lapte si o tona de zahar, aceeasi curatenie; liliac-umplandu-mi narile si camera de liliachiu, de iz de primavara, de proaspat, de inceput; aaa, si totul pe un obsedant Jason Mraz si-a lui Bella Luna. Again and again. Si din cand in cand franturi de Paler si Cioran.
  
• 
  
• AMR: o dupa-masa si o zi de duminica...