joi, noiembrie 30, 2006

Zana mica


Ca sa crezi in zane ai nevoie de un suflet mare, deschis. Ca sa fii o zana, ai nevoie de har. Ca sa fii o zana cu glas de inger inseamna ca tot cerul s-a revarsat asupra ta cu tot ce are el mai bun.

S-a nascut in urma cu 22 de ani si "il" asteptam curioasa. Am fost revoltata auzind ca e o ea, ca e o sora. Am intalnit-o la cateva zile: mica, cu parul negru valvoi si cu ochi mari, albastri ca o seara de vara. Am acceptat sa o iau acasa, cu mine. I-am dat patutul meu si o priveam pe furis. Nu intelegeam de ce i se acorda atata atentie, de ce e casa plina de oameni si de flori; lalele, lalele rosii.
Ca o sora mai mare ce eram nu puteam sa nu fiu cea care sa-i decida numele: Corina Teodora, dupa numele celor mai bune prietene ale mele din vremea respectiva. Asta mi-a dat un sentiment de multumire: puteam lua decizii in ceea ce priveste micul ghemotoc de om, care mai toata ziua dormea.

Anii au trecut si micul ghemotoc s-a metamorfozat intr-o fetita cu parul de foc si ochii caprui, care m-a urmat la scoala si uneori statea cu mine la ultimele ore ca sa venim impreuna acasa. Desena si canta. Si in clasa, si pe autobuz la intoarcerea spre casa. Si ma urma peste tot. Si-n toate.
A devenit adolescenta, una cu multa personalitate si ambitie. A fost perioada in care am inceput sa ne apropiem, iar diferenta de 6 ani si jumatate parca se micsora pe zi ce trecea. Petreceam tot mai mult timp impreuna, povestind cate in luna si stele, deschizandu-ne sufletul una in fata celeilalte, sfatuindu-ne, incercand impreuna sa gasim raspunsuri la intrebarile vietii. Ascultam aceeasi muzica, purtam aceleasi haine. Aveam aceeasi inaltime si aceeasi greutate.

La varsta marilor decizii a ales sa raspunda chemarii talentului ei: "Ea cântă... Pe buzele ei mi se naşte sufletul."

In luna iulie s-a metamorfozat din nou: de data asta in cea mai frumoasa zana mica, gata sa-si intinda aripile si sa-si ia zborul. Am participat la povestea ei si-a lui, cel care i-a scos aripile la lumina si care a invatat-o sa zboare.

O mica zana, mirosind a cer...o luminita-n intuneric, o scanteie care aprinde si arde cu intensitatea harului ce i-a fost dat.

Somewhere...someday...


Am plecat cu soare, m-am intors cu ceata. Am plecat intr-o toamna plina de culoare, am revenit intr-un inceput de iarna cenusie.
Urasc ceata, urasc starea de nesigranta, urasc a nu putea vedea inainte. Am de ales intre a ma opri si a astepta sa vina un vant care s-o spulbere sau sa imi continui drumul, cu pasi mici, dar siguri si cu speranta ca...

Somewhere over the rainbow
Way up high,
There's a land that I heard of
Once in a lullaby.

Somewhere over the rainbow
Skies are blue,
And the dreams that you dare to dream
Really do come true.

Someday I'll wish upon a star
And wake up where the clouds are far
Behind me.
Where troubles melt like lemon drops
Away above the chimney tops
That's where you'll find me.

Somewhere over the rainbow
Bluebirds fly.
Birds fly over the rainbow.
Why then, oh why can't I?

If happy little bluebirds fly
Beyond the rainbow
Why, oh why can't I?
(music by Harold Arlen and lyrics by E.Y. Harburg)

luni, noiembrie 27, 2006

Word of wisdom

"[...] vei merge cu incredere pe drumul tau si piciorul nu ti se va poticni. Cand te vei culca, vei fi fara teama si cand vei dormi somnul iti va fi dulce."

...sunt vorbe care m-au incurajat multi ani; sunt vorbe care ma incurajeaza in continuare.
I'll be back, in a couple of days!

sâmbătă, noiembrie 25, 2006

(Buna) seara de noiembrie



8 fara 10, seara. Poarta se deschide si ies in strada cufundata in intuneric. Imi ridic pana sus fermoarul de la jacheta si-mi indes mainile-n buzunare. O apuc in susul strazii, cu pasi repezi, sperand sa prind autobuzul de 8 si sa nu fiu nevoita a mai astepta 15-20-30 de minute pana binevoieste sa apara urmatorul.
Nu e deloc frig, sa tot fie 7-8 grade; cerul e senin si orasul e mult mai linistit ca in urma cu 2 ore cand venisem. Ajung la prima intersectie, traversez si o iau pe una din stradutele mele preferate: merge paralel cu malul Crisului, care se ascunde in spatele caselor vechi, multe din ele monumente arhitectonice; e o straduta foarte ingusta, cu dale de piatra, care imi da senzatia ca m-as afla in Sighisoara sau Sibiu. E un fel de strada Sforii (din Brasov) pentru masini. Imi place mult strada asta cand sunt pieton. (Cand conduc, e alta treaba.) De obicei e foarte linistita si cu mult bun simt; ma lasa cu mine insami, sa meditez, sa fac planuri, sa cant (in gand). In seara asta insa e foarte agitata; trec masini dupa masini, claxoneaza, pietonii se inghesuie pe trotuarul de 50 de cm si se aude obsesiv: pardon, ma scuzati.
Ajung intr-un final in centru, dar aici nu ma mai mira forfota, luminile, oamenii ce se intorc grabiti de la munca sau tinerii care ies in oras, ca deh...e inceput de week-end. In timp ce trec podul, imi arunc ochii spre ceasul din turn: 8 fara 4 minute. E bine.
In fata mea, 2 pustioaice, sa tot fie pe la 17-18 ani, se grabesc tinandu-se de brat. Nu am putut sa nu o remac pe una dintre ele: rotunjoara bine, cu un posterior care il intrece negresit pe cel al vestitei J Lo, dar purtand o pereche de jeansi stramti, gata-gata sa puste pe ea, o geaca scurta pana-n talie si, am intuit eu, ceva si mai scurt pe dedesubt, avand in vedere ca la fiecare pas geaca i se ridica si dezvaluia cu multa generozitate rodul sedentarismului, al unei alimentatii nesanatoase, sau mai stiu eu...cert e ca i se revarsa peste stramtoarea jeansilor si nu am putut sa nu ma gandesc la vestitul dr. Bumbu, care va mai avea in curand o pacienta.
Ajung la chioscul de bilete, imi iau in graba unul si mai mult alergand ma indrept spre statia in care urma sa soseasca autobuzul in mai putin de 2 minute. Odata oprit in statie, lumea da buluc spre cele 3 usi, iar calatorii care au avut nenorocul de a cobori acolo, isi fac cu greu loc. Doi smecherasi de cartier au monopolizat usa din mijloc, grabiti a-si gasi locuri pe scaune. Probabil se simteau obositi dupa o zi de chiul de la scoala, asa cum in gura mare aveau sa se laude ceva mai tarziu. O femeie cu un copil mic abia reuseste sa gaseasca un loc.
In cele cateva minute cat dureaza calatoria privesc in jurul meu: lume pestrita, de la copii cu mamele lor, la tineri zgomotosi etalandu-si "inteligenta sclipitoare", femei intorcandu-se de la munca, barbati duhnind a tutun, studenti obositi dupa cursuri...In fata mea, "Eli, de la manichiura" vorbeste cat o tine gura la telefon, planificandu-si ziua urmatoare.
In sfarsit, autobuzul opreste in statia unde trebuie sa cobor. Evident, trebuie sa le dau prioritate celor 2 grabiti care s-au ingramadit la usa si la coborare. Traversez strada si o iau agale catre blocul in care locuiesc. Strada e luminata si miroase a ...noiembrie. O pisica grabita imi taie calea, dar nu ma sperie nici aparitia ei neasteptata, nici superstitia. Cativa trecatori se grabesc spre casele lor, iar din cand in cand mai opreste cate o masina in parcare; in rest e pustiu si liniste. Oamenii s-au cuibarit in casele lor dupa o saptamana de munca, iar cei dornici de galagie si agitatie au plecat de mult spre localurile din centru.
Ajunsa in fata blocului, deschid usa de la scara, verific cutia postala, apoi urc in graba cele trei etaje; bag cheia in usa apartamentului...: Buna seara (de noiembrie)!

Din invalmaseala gandurilor mele...reloaded

Acest post se lectureaza obligatoriu numai dupa citirea in prealabil, cu mare atentie, a primului MEU post, "Din invalmaseala gandurilor mele...", 13 august 2006
...
...
...
Da, am sters ultimul post. Si asta nu pentru ca nu mi-ar mai fi placut melodia in continuare, nu pentru ca nu as mai simti la fel, nu pentru ca l-as fi considerat un post prost. Ci pur si simplu pentru a raspunde unei copilarii.

Da, Ioana, tu mi-ai zis de melodia asta, tu mi-ai aratat filmuletul pe Youtube. Da, tu erai "indragostita" de piesa asta si da, mi-a placut si mie. Da, dupa ce ieri am ascultat-o aproape toata ziua am simtit ca imi reprezinta "mood-ul", care e in totalitate al meu. Nu, nu e melodia mea, nu, nu e melodia ta. Si totusi simti ca ai un anume drept asupra ei. Ok, it's all yours.

Am fost acuzata de bravura in fata celorlalti bloggeri, de dorinta de a "da bine" si de a fi laudata pentru "inspiratie". De cand se numeste inspiratie a posta o melodie pe un blog? Pai, in cazul asta vreau sa imi cer iertare de la toti cei carora le place "Mandrie si prejudecata" pentru ca am postat despre el; sau poate "Cronicile din Narnia", Evanescence, Slovenia, freziile, mirosul de iarba proaspat taiata, avionul, scortisoara, etc, etc. Iertare tuturor celor care adorati copiii. Promit ca de acum incolo sa nu mai imi placa nimic din ceea ce va place si voua. O sa imi placa doar de mine...desi aici s-ar putea sa se supere probabil mama, tata, Corina...

Si...stimati bloggeri/cititori...nu ma mai laudati, nu imi mai comentati, nu ma mai cititi. Ca se supara lumea pe mine, nu de alta!

Tragicomedie "inspirata" cat se poate din realitate. Orice asemanare...da, e!

joi, noiembrie 23, 2006

Today...


This is how I feel today... :)

miercuri, noiembrie 22, 2006

Decizie


Am decis sa cobor din barca, sa pasesc pe ape, cu pasi fermi si siguri. Am decis sa ajung la celalalt mal si sa fie singurul lucru de care sa imi pese.

Mandrie si prejudecata, sau mandria de a avea prejudecati si prejudecata de a fi mandru




Anglia sfarsitului de secol 18 cu Elizabeth si Darcy...

Ea- inteligenta si incapatanata, o personalitate puternica, el- o personalitate complicata, care nu se simte bine in pielea lui, nu e usor de iubit, dar cu un dezvoltat simt al onestitatii si integritatii. Doua orgolii care se ciocnesc si se tachineaza de cate ori se iveste ocazia, doi copii care in joaca se trag de par pentru ca nu stiu cum sa isi exprime sentimentele.

O poveste de dragoste, "o poveste cu zane", cum o numeste Joe Wright, regizorul filmului "Pride and Prejudice"(2005). "O poveste cu zane, bazata pe realismul social, ce contine adevaruri emotionante inerente, care raman relevante pentru mai multe generatii si merita povestite si repovestite." Oamenii se indragostesc si astazi, au prejudicii unul fata de altul si sunt inca mult prea mandri in unele situatii. Ne face placere sa spunem ca dragostea exista si ca aceasta poveste este afirmatia vesela si satisfacatoare a acestui lucru.

"Mandrie si prejudecata" este o poveste de dragoste despre "cum sa reusim sa ne intelegem unul pe celalalt" si "sa ne gandim la trecut doar daca amintirea lui ne aduce placere" – asa cum spune Elizabeth Bennet in cartea lui Jane Austin.

O poveste de dragoste cu miros de toamna, cu apus si rasarit, cu lumini si umbre, cu dans si voie buna, cu singuratate si introspectie, cu incatusare si libertate, cu iz de vechi si nou, cu ploaie... Cu Lizzie si Darcy, sau Keira si Matthew, cu EA si El.

luni, noiembrie 20, 2006

Daca as fi...


Daca as fi barbat, azi as fi nebarbierit...

vineri, noiembrie 17, 2006

Cronicile din Narnia- Leul, Vrajitoarea si Dulapul

Un fim pentru cei mici si pentru cei mari, plin de simboluri si de metafore care exprima realitati evidente. O invitatie la meditatie si introspectie.
Despre Narnia si CS Lewis intr-un post urmator. Deocamdata soundtrack-ul si cateva imagini.

"Can't take it it"...

joi, noiembrie 16, 2006

Slovenia (II)




Pentru ca nu am mai apucat sa scriu nimic despre Slovenia, pentru ca am promis sa o fac si pentru ca am revazut azi pozele, am decis sa las imaginile sa vorbeasca. Uneori exprima mult mai mult decat vorbele.
Asadar...Slovenia si Anca in imagini. :)





miercuri, noiembrie 15, 2006

Despre oameni

Sunt oameni mici si personalitati mari.
Sunt oameni care daruiesc si cersetori.
Sunt oameni care vorbesc si oameni care asculta;
oameni carora le pasa si indiferenti;
oameni care se ingrijoreaza si oameni care incurajeaza;
oameni care urasc si oameni care iubesc neconditionat;
oameni care te fac sa razi si sa plangi si oameni pe langa care treci fara sa ii observi;
oameni profunzi si superficiali;
dedicati si comozi;
intelepti si prosti;
umili si "pauni";
prieteni si straini;
CARACTERE si CARICATURI;
Oameni care merita si oameni care nu merita.

marți, noiembrie 14, 2006

Ascult zilele astea

Evanescence- My immortal

Imi place. Fara nici o alta explicatie...

About worries

Thinking about future means so many times worrying about it. Worries are part of our human nature and it's really difficult to fight against them.

"Don’t worry about the future, or worry, but know that worrying is as effective as trying to solve an algebra equation by chewing bubblegum. The real troubles in your life are apt to be things that never crossed your worried mind, the kind that blindside you at 4pm on some idle Tuesday."
Buz Luhrmann- Everybody's Free (To Wear Sunscreen)

(Merci Ioana, pentru versuri)

luni, noiembrie 13, 2006

Imi place...

Pentru ca prea mult am fost incruntata si am avut tendinta de a vedea doar norii si pentru ca imi pasa de ridurile din sufletul meu, imi schimb atitudinea si gandurile. Am decis sa ma gandesc la lucrurile care imi plac, mai importante sau aparent neinsemnate, dar care ma fac sa zambesc pana si cu ochii, care imi umplu sufletul de liniste si de acea stare de bine dupa care tanjim cu totii.

Asadar, asa, de-a valma, imi place.../imi plac...:
  • freziile pentru parfumul lor si margaretele pentru voiosia pe care mi-o transmit
  • plimbarile seara
  • cerul plin de stele
  • marea, pentru ca e nesfarsita si ascunde o alta lume
  • canapeaua mea rosie
  • lumanarile aromate
  • mirosul de iarba proaspat taiata
  • copacii infloriti, primavara
  • culoarea verde, pentru ca simbolizeaza viata si ma reprezinta
  • calatoriile cu avionul, care te fac sa privesti lumea cu alti ochi
  • muzica, foarte diferita, in functie de starea mea de spirit (acum Evanescence- My immortal)
  • Nichita si Marin Sorescu
  • Pildele lui Solomon
  • dragostea, pentru ca "cea mai mare dintre ele este DRAGOSTEA"
  • ceaiul de scortisoara
  • ciocolata cu bucati intregi de alune de padure
  • plimbarile desculta, prin ploaie
  • florile de colt, pentru ca sunt rare, greu de atins si pe cale de disparitie
  • sa privesc oamenii, sa-i analizez, sa le vad sufletul
  • copiii
  • sa vorbesc mult la telefon :D
  • sa conduc cu muzica data cat mai tare si sa cant cat ma tine gura
  • sa vorbesc in public/sa predau
  • sa rad
  • sa ies cu fetele miercurea la KFC si apoi la Multiplex
  • Julia Roberts
  • Rachmaninoff
  • provocarile
  • sa scriu
  • sa stau pana noaptea tarziu la povesti cu Corina
  • sa o ascult (tot pe ea, pe Corinne) cantandu-mi la pian si cu vocea propriile-i compozitii
  • Toomy girl si mai nou, Omnia
  • Bratislava si Sighisoara
  • viata, pentru ca e cel mai de pret dar

marți, noiembrie 07, 2006

Nu am CHEF azi...n-am CHEF de nimic!

Comoditatea caracterizeaza tot mai multi reprezentanti ai speciei umane in ultima perioada. Cuvantul "chef" e la ordinea zilei si e cel ce determina actiunile sau lipsa lor, comunicarea si tot ceea ce tine de relationarea cu ceilalti indivizi. "Nu am chef sa-mi deschid gura sa salut", "nu am chef sa fac aia", "nu am chef de tine". "Fac doar ce si cand am chef".
Rasfat? Proasta crestere? Ignoranta? Lipsa educatiei? A, nu, scolile si diplomele nu tin loc de bun simt si cei 7 ani de acasa. Nici banii, nici pozitia sociala. Parerea mea. Cine crede altceva, sa ma contrazica.

vineri, noiembrie 03, 2006

Sunt mandra ca sunt oradeanca!


Nu sunt de azi sau de ieri disputele intre locuitorii diferitelor regiuni ale Romaniei. Ardelenii versus moldovenii, oltenii, regatenii, moldovenii vs ceilati, etc. E un adevarat razboi al orgoliilor, in care fiecare vrea sa demonstreze, sa argumenteze, sa demoleze idei, prejudecati. Fiecare vrea sa arate ca regiunea de unde se trage e cea mai cea.

Azi citesc in newsletter-ul primit de la revista Capital ca s-a facut o ierarhizare a oraselor tarii, un top 50 al celor mai bune orase in care sa traiesti.

CRITERIILE au fost, conform Capital: "accesul la infrastructura de transport (aeroport, autostrada, drum european reabilitat, cale ferata principala), accesul la comert modern (hipermarket, cash&carry, mall), accesul la educatie, la cultura (teatru, opera si filarmonica, cinematograf), situatia economica (salariul mediu, rata somajului, investitiile straine per capita), preturile din imobiliare, gradul de poluare (a aerului, apei si solului), accesul la munte si mare, accesul la manifestari sportive, existenta unei gradini zoologice, rata criminalitatii, dar si distanta pana la granita cu UE. Fiecare a primit in media finala o pondere intre 5% si 15%."

Topul arata cam asa:

Orasul si scorul

1. Timisoara 7,25
2. Constanta 7,10
3. Sibiu 6,65
4. Brasov 6,58
5. Oradea 6,50
6-7. Arad 6,25
Cluj 6,25
8. Turda 6,05
9. Ploiesti 6,03
10. Pitesti 5,95
11. Lugoj 5,87
12. Targu Mures 5,80
13. Satu Mare 5,59
14. Bistrita 5,43
15. Galati 5,28
16. Iasi 5,25
17. Craiova 5,10
18. Medias 5,08
19. Bacau 5,00
20. Medgidia 4,95
21. Zalau 4,92
22. Rm. Valcea 4,88
23. Alba Iulia 4,87
24. Resita 4,85
25. Giurgiu 4,83
26. Slatina 4,80
27. Targoviste 4,78
28. Braila 4,77
29. Baia Mare 4,75
30-31. Botosani 4,60
30-31. Sf. Gheorghe 4,60
32. Tulcea 4,57
33-34. Hunedoara 4,48
Roman 4,48
35. Buzau 4,47
36-38. Deva 4,45
P. Neamt 4,45
Suceava 4,45
39. Petrosani 4,42
40. Alexandria 4,35
Orasul Scorul
41. Pascani 4,22
42. Dr. Tr. Severin 4,12
43-44. Calarasi 4,10
Tecuci 4,10
45. Targu Jiu 4,05
46. Focsani 3,90
47. Slobozia 3,80
48. Onesti 3,75
49. Vaslui 3,25
50. Barlad 3,15

In concluzie, tot Ardealul rules!
Cine vrea sa citeasca articolul complet, http://www.capital.ro/index.php?a=25412&shift=1.


Dana, merci pentru poze! :)

joi, noiembrie 02, 2006

Prima conferinta internationala de CSR din Romania

CSR'06 "Investing in the future" este denumirea primei conferinte internationale in domeniul responsabilitatii sociale corporatiste, eveniment care va avea loc in perioada 7-8 noiembrie la Marriot Grand Hotel din Bucuresti.

Un eveniment care se anunta a fi de amploare, atat datorita vorbitorilor invitati:
  • Dr. Hans Blokland - Environmental Committee of the European Parliament
  • Ton van der Bruggen - Manager Philips employment scheme
  • Peggy Connolly - Communication Director - The Center for Corporate Citizenship at Boston College
  • Tom Dodd - Directorate-General for Enterprise and Industry- European Commission
  • Pierre Echard - director-CSR Europe network of national partner organisations
  • Marcel Engel - Regional Network Director - World Business Council for Sustainable Development
  • Richard Moat - CEO - Orange Romania
  • Celia Moore - Manager- Corporate Community Relations, EMEA IBM
  • Martin Neureiter - Chairman - Centre for Corporate Citizenship Austria
  • Susan Simpson - Director Europe - International Business Leaders Forum (IBLF)
  • Gunnar Walzholz - Investigation member of the international of KPMG Sustainability survey on CSR reporting - KPMG Sustainability
cat si datorita temelor abordate in plen:
  • The impact of CSR, Global Perspectives and Local Trends
  • The Business Case: What would you loose if you do not invest in CSR
  • Business and Sustainable Development: Building Partnerships
  • The Financial Sector as a Driver of CSR: Challenges Ahead
  • The Governance Dimension: How can Companies and Governements promote better CSR Management
  • Media influence on CSR
si workshopurilor tematice.

Conferinta aduce in prim plan importanta pe care o va avea conceptul de responsabilitate sociala (CSR), avantajele implementarii acestui concept pentru companii si pentru populatie, cat si principalele directii ale evolutiei domeniului in urmatorii ani.
Obiectivul intalnirii il reprezinta alinierea la un inteles unic a ceea ce inseamna responsabilitate sociala corporatista, precum si crearea premiselor pentru construirea unui mediu social si natural mai bun, prin reunirea celor mai importanti actori din societatea romaneasca: sectorul public, sectorul privat, nonguvernamental si mass-media.

Integra isi va avea si ea reprezentantul in cadrul Conferintei, participand ca vorbitor in cadrul sesiunii denumite: "Responsible Entrepreneurship: looking at good practices on CSR among SMEs".

Ma bucura astfel de initiative si nu pot decat sa salut efortul oganizatorilor in diseminarea unor concepte si informatii atat de utile intr-o economie de piata functionala si activa. La mai mare!

Mai multe informatii, precum si programul detaliat al Conferintei, pot fi gasite pe www.csr06.ro.

miercuri, noiembrie 01, 2006

Mood

This is how I feel now, today...

"Foolish heart, looks like we're here again.
Same old game of plastic smile,
Don't let anybody in.
Hiding my heartache,
Will this glass house break?
How much will it take before I'm empty?
Do I let it show?
Does anybody know?

But You see the real me.
Hiding in my skin, broken from within.
Unveil me completely.
I'm loosening my grasp,
There's no need to mask my frailty
Cause You see the real me.

Painted on, life is behind a mask,
Self-inflicted circus clown.
I'm tired of the song and dance,
Living a charade, always on parade.
What a mess I've made of my existence.
But You love me even now
And still I see somehow...

Wonderful, beautiful is what you see
When You look at me.
You're turning the tattered fabric of my life
Into a perfect tapestry.
Oh, I just wanna be me,
I Just wanna be me.

and you love me just as i am.
wonderful, beautiful is what you see
when you look at me."

("The real me"- Natalie Grant)