marți, ianuarie 13, 2009

Gand



...un clip pe care-l stiam de mult, dar care zilele astea cand l-am revazut m-a pus mai mult pe ganduri. Ce poate fi mai emotionant pentru un artist aflat in mijlocul multimii? Ce-si poate dori mai mult?
Dar oare eu si tu, cei care nu am facut din arta o meserie...pe noi ce ne implineste? Ce ne emotioneaza? Noi nu urcam pe o scena, noi nu cantam, noi nu dansam, noi nu ne adresam unei multimi formate din sute sau mii de oameni care platesc sa ne vada, sa ne auda, sa ne aplaude, sa ne arunce flori... Noi suntem cei care muncim in birouri, in sali de clasa, in cabinete, in redactii, in spatii largi sau ingramaditi in "custi"...Unii lucram cu oameni, altii cu hartii, cu mai multa sau mai putina tehnologie. Unii lucram in echipa, altii singuri. Unii primim recunostinta si aprecierile celor din jur, altii nu. Unii mergem la munca voiosi, plini de entuziasm, pentru ca s-a nimerit ca meseria sa fie si pasiune. Altii ne taram picioarele greoi, urmarind obsedant minutarul agatat de mana stanga sau calendare suspendate pe pereti.
Si totusi...noua ce ne aduce emotie sau tremur in glas sau lacrimi pe obraji?

10 comentarii:

Unknown spunea...

uite, oana, am preferat sa-ti raspund aici dintr-un exces de corectitudine. nu facea sa intram in dezacord pe filele unui om cumsecade. probabil c-am parut pedant sau exagerat de prevenitor cu gazda noastra anielle. dupa ce-am parasit comentariul acid de acum o saptamana, cand mi-am permis o opinie pe blogul unui prieten, treaba a sfarsit rau. chiar rau. am cazut acum - se pare - in extrema cealalta. atata doar ca eu sunt un tip sincer. uneori chiar franc. n-am mintit cand am sustinut ca-i scriu pt ca e frumoasa. am dat dovada de lipsa de tact, dar nu si de onestitate. insinuezi ca raul a venit din maniera mea exagerat-protocolara sau curtenitor-pedanta. probabil ma suspectezi si de intentii "subversive", de genul unei invitatii la o cafea.. nu gresesti esential, mi-ar placea sa fac cunostiinta cu anielle, e si logic, nu numai ca pare frumoasa dar e si un om sensibil. ma rog, nu stiu daca se va intampla vreodata asta. in tot cazul, blogul este o descoperire recenta si o creditez in parametrii destul de pragmatici. fiind un om de imagine, nu ma pricep la cuvinte, deci te-as ruga sa nu te superi pe mine si pe vorbele mele. iti mai fac totusi o confesiune: pentru ca intru in categoria pomenita si invidiata de tine aici, sunt autorizat sa-ti spun ca ne invidiezi degeaba :)

Unknown spunea...

acum un sfat pe care nu mi-l ceri si care o sa ma faca antipatic: fii mai atenta la acorduri, se spune "unii fac si altii dreg", nu "unii facem si altii dregem". se foloseste pers a treia plural. la fel, cred ca shortcut-uri de felul "impresia-ti" sau "comentariile-ti" sunt licentze care-l scutura de limba romana pe cel care le foloseste. iti fac un deserviciu de imagine, crede-ma. chiar daca te vei supara pe mine, crediteaza-mi obiectiile. hai, sa fie pace :)

Oana Anca spunea...

Eu nu sunt atat de draguta ca si Anielle si nici nu am stare necesara a intra in polologhii cu diversi anonimi. Asa ca...pa!

Unknown spunea...

mai Oana, cu mine te poti certa, cu limba romana - nu. pana si raspunsul de acum contine greseli. hai, fii matura si concentreaza-te pe enuntz. si sezi bland, nu voi mai reveni

Oana Anca spunea...

Tu te cam plictisesti, mai baiatule. Ia vezi-ti tu de-ale tale si plimba-ti dorinta de a epata pe alte meleaguri. I mean it cand spun ca nu te mai vreau pe aici. Esti dus rau cu saniuta.

Anonim spunea...

Iti raspund direct si nu prin intermediul Aniellei, care poate modera comentariul ( desi voi incerca si aceasta cale).Discutiile in contradictoriu au pornit, nu de la placera ei de a primi laude, ci de la aprecierile pe care si le-a permis asupra unor concerte si prestari ale artistilor.Poti spune daca ti-a placut sau nu un spectacol, dar nu poti decreta ce e bun si ce e rau ,daca nu ai pregatirea necesara.Ai intalnit in domeniul tau o situatie similara ?Notele false nu au deranjat-o pe A. ,in schimb s-a " priceput " la tehnica unui artist, criticandul.A recunocut, dupa o luna de la comentariu, ca a inceput si ea sa inteleaga rolul dirijorului( ce minune ! ).Si atunci cum a avut obraznicia sa declare spectacolul nereusit din cauza celei aflate la pupitru ?Asta sa o numesc buna crestere ? Tupeu numesc si faptul ca se adreseaza direct unor artisti.A fi meloman nu-ti da acest drept.
Ne-am saturat de criticii de profesie cu ale lor cronici fals pozitive sau fals negative.Si acum sa-i acceptam pe alti neaveniti ?
Admiratorii blogului A. au interpretat criticele mele ca o rautate, dar ele reprezinta un protest.
Te afli in fata unui puzzle ale carui piese cheie nu apar pe blog.
Te felici ,totusi pt. atitudine, chiar daca, aparent, raul il reprezinta cuvintele mele.

Oana Anca spunea...

Oameni buni, am cateva precizari pentru voi:

1. Am citit un post pe un blog,niste comentarii si mi-am permis si eu a-mi exprima o parere; atat! fara sa cunosc nume ascunse in spatele pseudonimelor, fara sa cunosc realitati sau "piese de puzzle"; nici nu ma intereseaza.

2. Nu e treaba mea ce conflicte reale sau virtuale aveti voi, ce iubiri sau pasiuni, ce interese etc. Nu ma erijez in judecator, avocat, prieten sau dusman al nimanui, asa ca va rog frumos nu mai veniti pe blogul meu cu explicatii care nu au nici o treaba cu mine sau cu acest blog.

3. Atata timp cat intrati aici pentru a ma citi pe mine si pentru a comenta ceea ce postez, folosind cuvinte si o atitudine care sa denote bun simt, sunteti bine veniti. In rest, scoateti-ma din telenovela voastra si incercati sa va rezolvati problemele in viata reala, nu intr-un spatiu virtual.

4. Daca tot sunteti artisti, poate-mi spuneti si mie ce parere aveti de melodia Larei Fabian? Ce sentimente sau trairi va trezeste? Sau poate imi povestiti de trairile artistului pe scena?

Multumesc pentru intelegere!

Anonim spunea...

Laura Fabian atinge perfectiunea sub toate aspectele :voce, linie melodica, orchestratie, text, sensibilitate si arta de a transmite.Se dariueste de doua ori publicului : prin cant si prin lacrimi de recunostinta ca spectatorii o inteleg.
Suntem invadati de " hiturile " americane comerciale.Inca o nedreptate in " involutia " lumii noastre.Gasesti cu greu un C.D. cu muzica franceza.Incearca sa traduci textele melodiilor ei.Fiecare reprezinta " o poveste " evidentiata foarte bine prin clip.
Si daca iti place Laura Fabian
ascult-o si pe Helene Segara.Vei gasi asemanari ( ex. " Elle tu l' aimes " ).
Auditie placuta.

Anonim spunea...

Scuze pt . greseala prenumelui LAREI

Anonim spunea...

Stii ce se spune despre adevar? Ca nu exista unul singur : adevarul meu , adevarul celorlalti despre mine sau al meu despre ei etc.Asta pot spune artistii despre trairile lor.Nu cred ca exista un cuvant care sa exprime, el singur,adevarul trairilor unui artist pe scena.Inainte de spectacol " el, adevarul " s-ar numi emotie, cu relativele ei pozitive si negative.
Pe scena,cel nascut pt. a fi acolo, se transpune pt. a atinge ideea lui de perfectiune .Traieste efemer in alta lume.Fizic organismul lui este suprasolicitat. "Da" spectatorilor din el pt. a-i aduce in lumea lui si moare putin cate putin cu fiecare act artistic.Cu cat este mai bun cu atat i se va cere mai mult de la un spectacol la altul.
Si la final :un amestec intre epuizare, bucuria implinirii si speranta intelegerii celorlalti.Sa nu uitam ca aplauzele nu sunt o garantie a intelegerii.Aici o sustin pe Corine ca daca exista macar o persoana care sa se imaterializeze in suflet in acele clipe si care sa inteleaga dupa , atunci daruirea ta nu e pierduta.
Acesta este adevarul din acesta noapte.Maine el poate fi altul, exprimand astfel un sofism.
Mai are importanta , atat timp cat ei, spectatorii, " devoratorii emotiilor artistice " sunt multumiti ?